joi, 31 martie 2016

(7) [Adesea mă gândesc la moarte...]


...ca la un pustnic de secol VII purtat de Duhul în viitor

anul 2016 zona metropolitană a orașului Tokyo

ca să fie ispitit de către legiuni și legiuni de michiduțe

Doar că el fascinat de frumusețea răpitoare a locului ar fi

crezut că se află în Rai unde nu-i chip de ispită ar fi

îmbrățișat cu toată dragostea întregul oraș bombardat de

luminițe și ar fi început să plângă cu rugăciunea lui Iisus

în inimă mulțumind în hohote pentru darul lacrimilor

 

Oploșindu-se la parterul Turnului Capsulă s-ar fi hrănit

arareori din pomana trecătorilor și a locatarilor

și ar fi scris minimum șapte imne teologice

iar cuvântări cam tot atâtea

povestind despre lucrurile inefabile ce i-au fost date spre

cunoaștere ochilor

dinamitând vechile paradigme ale înțelegerii dumnezeirii

treimice prin viziunea-i theologică pe care noi

posteritate după posteritate

am fi luat-o de bună

 

Exact ca oile de cioban simul iustus...

și infam

 

Luminile Raiului ar fi rămas aprinse cu anii și niciun înger

al Domnului nu s-ar mai fi apropiat de el

În cele din urmă și-ar fi dat duhul în brațele unui individ

efemer care

din când în când eliberat condiționat de la locul de muncă

l-ar fi ajutat cu puțin

 

și nimeni n-ar mai fi știut de el


sâmbătă, 19 martie 2016

10. Mioara la bârfă


Sprijinite-n spetezele înguste ale scaunelor
curúle stând față-n față mioara și restul țațelor
de serviciu încep a lua la ochi pe blondina
cocoșneață ce-și scutură pe balcon preșu’
pe relu zugravul de la cinci ce trage la măsea
ca berea la halbă pe pensionara cu multe pisici
de la patru că săraca-i oarbă
pe polițaiul de la circa veche un fel de han solo
în carne și oase și tot fără pereche
Fetelor să știți că roșiile de la market îs de viță
proastă adică mici ca bilele fondului de rulment
cabazlâc pentru orice nevastă gospodină
interstelară veșnic pusă pe făcut mâncare
și curățenie după în atenansa navei sale
spațiale cu mojare spatule și mii de sertare
Voi fetelor cercați cu privirea bolta de corindon
brăzdată de mig-uri-29
Cineva acolo sus se joacă de-a clima
termina-i-s-ar benzina și în curând o să plouă
cu ulei de motor dar voi să nu spargeți gașca
aduceți mai bine ochelarii 3d roș-albaștri
ca s-o putem vedea pe smaranda brăescu cum își
spânzură meduza de nori. Ia priviți cum coboară
stripteuza. Eu am să urc pân’ la mine
vorbim imediat c-am uitat în priză friteuza


marți, 15 martie 2016

Nicio scuză


Chiștoacele stinse de pielea aspră a acelui ram
în formă de leagăn stăteau chircite asemeni unor
liliputani gălbejiți cu capul plecat

Tămâia lor puturoasă ce țâșnea înțepându-ne nările
se ridica filigranând aerul în volănașe spiralate
pe deasupra pădurii ce jăruia în apus
ca-ntr-un film western
Doi actori sub lumina orbitoare a reflectorului
ce puteau cădea pradă mâniei omului cu un singur ochi
din a cărui odaie șutiserăm pachetul de Carpați

Doi copii care vor fi fost prinși cu mâța-n sac
înainte ca vigilenții cocoși din ogrăzile vecine
să-și termine de cucurigat amenințările 

Ne-am umplut mațele cu pumni întregi de corcodușe
crezând în naivitatea noastră că nici tabacioc
n-am băut și nici gura nu ne pute




După vreo două-trei zile aveam să aflăm că iepurele
cafeniu: feblețea ta ochișorii tăi boticul tău cu mustăți
magice
a murit din cauza unei răceli netratate la timp
Cuvintele au căzut ca o cazma
feliind pământul din marginea potecii unde urma
să fie-ngropat

Cu toate că sufletul tău de copilă ar fi vrut să rămână
sub talpa slinoasă a pârloagei lângă bunny
ai reușit să ți-l scoți la timp și să respiri adânc

Te-ai învinovățit multă vreme de moartea prematură
a șoșoiului
și credeai că acele țigări fumate-n complicitate
erzațuri puerile ale intrării noastre în istorie
ar fi principala cauză dedusă superstițios
de mintea unui copil a celei mai triste întâmplări
de pân-atunci




Mi-ai spus să ținem un moment de reculegere
Văzuseși într-un film cu indieni cum se ține

Cu capetele-nclinate ținându-ne de mână
ai insistat să spun o rugăciune

În afară de Îngerașul nu știam mare lucru

Dar mi-am amintit că unii indieni când se rugau
foloseau o țigară imensă pe care o poșteau între ei
fără să-i vadă nimeni


luni, 14 martie 2016

9. Mioara la ştrand


Ehei jurubițe jurubițe își spune-n gând
bărbatul privind fetițele cu sutiene
bandeau și bralette precum și cele fără
numai în slipuri prea mici sau literalmente
reglabile modele braziliene autohtone
iar mioara se face că nu-i citește gândurile
îngrijorată de tipul și cantitatea ureelor
din bazine de efectul celor două antipirine
luate înainte de masă și de articolul
din financial times cu aldine
că mărul lui steve jobs are aceeași culoare
ca a petrolului din manitoba și plutește
pe zeama de russula
purtat de rostrurile rechinilor ștrandului
cu burți și semințe și cu acătării obișnuințe
de genul: ia șezlongul na folk-songul
maneaua și bagaua micul berea și cafeaua
barabulili prăjiti șî fierti la kuktî
să facă și mie săfteaua. Vedea-i-aș la pescuit
de păstrăvi în alberta pe copcă
cu ochii ațintiți la steaua marmușca
o luă gura pe dinainte. Bă bărbate
bate-mă pe spate că mă-nec cu porumbul fiert
în soare câteva boabe le plantez sub pătura
roasă de la mama. La anu’ o s-avem propria
recoltă stropită cu apa din piscine
nu vom mai trece pe sub furcile caudine...
Stai ușor că-mi intră una-n nară. De-abia aștept
să-ncolțească. Prea bun prea ca la țară


sâmbătă, 12 martie 2016

8. Mioara visează


Mioara visează că viața ei a fost recenzată
de-un nene cu plete și pipă
ce stă picior peste picior și ascultă
evaporându-se dintr-o placă de rezită
rapsodia nr. 1 a lui george enescu
iar din pufoșenia norilor caniș răzbat
până la ea firave adieri sonore cântate acolo
ciupindu-și mustățile de zicălașii
bine hrăniți ai cerului. Preocupată de analiza
făcută cu ochii-n sufitul ce-i pare tot mai
aproape se vede cum îl conduce de mână
spre adevăr
turnată-n vârful navelor ce-nmuguresc din
tulpina cimentată a coloanelor rostral
pe meșterul unguraș ce de la mare la carpați
în vagonul-restaurant al trenului de viena
îi compune trei sonete și-un gulaș de vită
à la markó béla
Și deasupra drumului de fier arzându-și
tutunul umed cu aromă de măr nimeni altul
decât william faulkner învăluie totul
în norii pufoși de silicagel pe care mioara
avea să-i tragă pe nas și să strănute
stropindu-i pe cei de la masa vecină cu scuze
când discul gramofonului va ajunge la final


miercuri, 9 martie 2016

7. Mioara sub poala popii


Mioara e din nou sub poala popii...
Coram deo că-n portul montevideo au crescut
taxele de operare și staționare ale cargourilor
și că-n deșertul atacama poți da de aur urmărind
fără să te vadă pasărea alicanto
iar dacă te vede ai dat de dracu. Ergo părinte
cânta-ți-aș polychronioane m-am gândit să fug
împreună cu johnny cash într-un tren albastu
spre țara aceea promisă. Ah părinte
ce frumos cântă ploaia pe turlă și saliva lovește-n
uvulă ca ciocanul de lemn învelit cu piele
în gongul planetar al budiștilor tibetani. Știți
eu vă doresc sănătate ahimsa și pace
îmbrăcat în șiace cu fire de aur
tricou cu ac panathinaikos și teniși sergio tacchini
eu și cu johnny în atolul bikini făcând scufundări
la mare adâncime ca să nu ne prindă nakir și munkar
Dar nici nu reuși să termine că părintele
începu să zbiere-n limbi apuse axioane avioane
în miros de havane și plânsul de vineri seara
al sfântului efrem sirul
timp ce țârcovnicul în prochimene fulger
perturbă microfoul. Ex libris parohia toate-s vechi
și nouă toate. Și duhului tău
Iar aidoma nopții ca o haină ce acoperise cândva
pământul poala popii se dete la o parte
punând în lumina chioară a lumânărilor electrice
chipul unei alte persoane ce semăna cu o moară
de vânt


luni, 7 martie 2016

6. Mioara la birt


Intră-n birt și strigă țal dă-mi două polar
și-un café aztec
că bărbatu-miu-i meltean pui de țăran
și am nevoie de-un bedreag drept sprijin
și de mai multe răfuieli cu paharul
ca să-mi refac ribonucleaza
Țalule țalule greu îți este să dai cu piciorul
într-o țăpușă
trântindu-i cu sete un săculeț cu pițule
pe tejgheaua amprentată cu urme saline
Hai salepgiule vindecă-mi corazónul
și-i cere un deț de turț pentru ea
și o ladă rece din orz malțat digitalmente
pentru trupa de ortaci în bermude
ce-și joacă calul la păcănele
timp în care își rod de sub unghii resturile
delicioase dintr-un suculent rosbif făcut de
una dintre neveste
marcă înregistrată a melteanului
Mai dă-mi și-un vermut zice mioara
că felonia ca felonia corcitura naibii
dar și pentru bulendre să-mi ceară bani
cu-mprumut?...


vineri, 4 martie 2016

O rudimentară imitaţie


poetul nu suspectează nimic. bilele abacului
n-au dat rest
cu mâinile-n buzunarele iliace ignorând fiorul anapest
a decis să-și noteze

detașat de cei care-i vor citi versurile ce par
o rudimentară imitație a unor stări și afecte echivoce
va zice că i se rupe strofa de ei și de țelurile literare

pe raftul de jos al unui perete din incinta primei librării
în care va intra
va găsi o cărțulie în a cărei pre (sau post) față
de va crede
va fi la fel de ageamiu ca cel care-a întocmit-o 

frunzărind-o nu va înțelege o iotă
din solilocviul polimorf în straie de cocotă
ca o pestilențială ciubotă
pe care atâtea generații de vidanjori rebeli
au folosit-o în emistihul de ani care a trecut
speculând rahați în ploaie & vânt

cu toate că dom’ popescu e conștient de diferența
excremențială dintre un haznagiu și-un cofetar
nu știe ce să facă cu obiectul delicat din mână
e convins că lumea a luat-o razna și se pune să-ntrebe
în stânga și-n dreapta cine-i autorul
i se răspunde că-i tipul cu barbă de pe clapa copertei
ăla sobru ca o statuie ce pare dezinteresat
deși în ochii lui rugători se pot identifica
doi vectori ai unui comerț pe cale de dispariție

nedumerit și ambetat la culme de stihurile vidate
de emoție
așază cărticica la loc

pupilele imprecative adică tot ce-a mai rămas din poet
se dilată văzând cum se închid porțile
și cum e aruncat în temniță de același nemuritor efet

însă crima culturală e la stadiul de gând
păcatul n-a fost săvârșit întru totul
omul nostru n-a pus botul la ce a perorat
un anume șprițescu

când mai deschideți o broșurică
vă conjur
rugați-vă și pentru fratele popescu


marți, 1 martie 2016

Iubita mea feministă


Iubita mea face baie stă-n cada albă de spumă
şi când o sun s-o aud nu se-ndură să-mi spună
în şopotul stropilor de venin ce îi curg printre deşte
c-a citit-o pe S. de Beauvoir şi că nu mă iubeşte
A recitit de curând Le Deuxième Sexe
şi-a găsit de cuviinţă să mă lase perplex
Că şi-a exersat franceza cu o La Force de lâge
şi că nu se mai vrea parte din al nostru menaj
Şi-o aud cum îşi dulce palma căuş sus pe munte la gât
şi apoi şiroieşte-nspre văi amintiri întrucât
tot în cadă mi s-a dat s-o descopăr nubil
doi plămâni două aripi şi-un cord de trotil
Toate gătejele de nervi când i-am pus limba pe sân
aprinzându-se în pieptul meu din lemn de cruşân
întru care un prunc de ovreu pus slobod pe ape
a ajuns de la sânii fiicei lui Dumnezeu să bea lapte

Însă nu mi-ai dat fato buza-ţi caldă şi dulce
şi nici umărul fraged încrustat cu veruce
De aceea am ieşit anxios şi-am deschis frigiderul
începând sibilinic să-ţi miros adulterul
Cu linguriţa de-argint în mână ca un destoinic chelar
stolnicind proaspăta felie dintr-un tort Forêt Noire
Atunci – ţin minte – te-ai apropiat cu paşi moi pisicoşi
şi m-ai ţintuit melodramatic cu ochii tăi apătoşi
lăsându-ţi fesa plină pe al meu stâng genunchi
şi braţele din coate să-mi atârne de trunchi

Da aud cum îţi înfăşori cârlionţul pe deget
juruindu-te graseiat că nu-i vorba de-un fals preget
Zici c-a fost scris în ceaşca de şvarţ ca tu să mă-nşeli
cu Denzel detectivul de să tot fie... acum trei seri
ce-i spunea instruindu-l unui Hawke Ethan Green
că-n police e ca-n stradă unii mor alţii vin
Şi c-un Justin Sean Penn de acum o noapte
ce-a ucis doi bărbaţi şi trei beri ca la carte

Iar acuma vrei tihnă? Vrei linişti? Ecarturi?
Ai uitat cum dormeam încâlciţi în cearşafuri
cum citeam la veioză din The Sound and the Fury
ş-apoi beam în cinstea prozei două guri de Daiquiri
Ai uitat fufalito de Vivir para contarla
şi de jucăria roz pe care căţeluşa Carla
ţi-o lepăda hămăind la picioare
ca să i-o-arunci cât poţi tu de tare...

Ah medino zibelino uite cum mă ia cu draci!
Nu mai ştiu cine eşti unde umbli şi ce faci
Sau către cine dacă-mi permiţi o-ntrebare
îţi vei boţi iar buzele-ţi roşii şucare
în efluvii de pânzeturi murdare
din budoare-n budoare purtată
brunetă putoare?

Păzeşte-mă de spleenul de a te vedea cu altul
şi roagă-te smintito să nu mă-mpingă păcatul
să aprind optimist doi lujeri galbeni de ceară
pe Caietele lui Cioran şi gagiul să moară

Mai bine te uscă te-mbracă te suie-n tramvai şi hai!
Fix ca-n vremurile lui joben cu etaj şi tras de cai
Când cobori ia o pâine şi-un suc de cinci roni
Urci la şase cu liftul şi suni de trei ori
Eu te-aştept minodoră deja am pus de-un café
că-i mai bine la mine decât în al tău Tout compte fait