marți, 29 noiembrie 2016

Voi, cei care...


stați aici împreună cu mine

voi cei din schimbul trei ce nu v-ați băut cafelele

și voi cei ce vă înveliți cu plapuma de zăbrele a chiriilor

cei care-n dimineți cefaleice vă conduceți prichindeii la

grădiniță

din apartamente cu uși metalice și vizoare largi ieșind

aduși de spate

cu gropi adânci în sofale și cu frigidere blindate

băutori de nimicuri și mâncători cu de toate

voi cei care tânjiți la un viitor armonios

doar ca să se plinească scripturile

 

rămâneți împreună cu mine

autobuze ghiftuite cu cărnuri moi ce urmează să fie tocate

și injectate tocate și iar injectate

caruri alegorice ce îi duceți pe acești frumoși în arenă

ca să vadă când soneria se va face auzită

pólicele împăratului indicând pământul

în timp ce coroana i se-nclină spre sânii debordanți

ai amantelor

voi care sunteți ademeniți cu promisiuni electorale

mai puțin cu remunerări babane

ce-ați fi în stare să ucideți fără să ezitați

pentru o pauză de țigară în plus

și-un bilet cu 80% șanse de câștig

la pariuri

 

privegheați împreună cu mine

fiindc-ați împins și voi cărucioare nainte și-napoi

de la penny market

ca s-ajungeți de unde ați plecat

conștienți că nici asta n-a reușit să vă mulțumească

c-ați umflat prezervative care pe unde

că ați absolvit facultăți ați studiat arte v-ați sculptat cariere

ați primit diplome și v-ați grăbit să le-nrămați

iar acum aveți mari așteptări

 

privegheați și vă rugați

voi cei cu ochi îngreuiați de somn

că acest corp durduliu ticsit cu naturi moarte

e neputincios

iar garanția unei alte piese de teatru e pură utopie!



luni, 14 noiembrie 2016

Moarte


poza unui prieten care a murit prea devreme

divorțul părinților lui la o vârstă fragedă

și a celor mai mulți dintre cunoscuții săi

 

oricum nimic nu mai conta

 

trei sferturi din retribuție pentru cheltuieli și chirie

operele unor somități străine netraduse poate nici în

următorii douăzeci și cinci de ani

și mii de pagini de maculatură traduse pentru tractoriștii

de pe twitter

 

fapte peste fapte și toate eșuate fiindcă

epocile sunt făurite pentru cei ce-și așteaptă autobuzul

spre locul de muncă

 

moarte

apă caldă patru zile pe săptămână de la cinci la șapte

dimineața și seara

 

podul casei cu mingi sparte și prispa pe balustrada

căreia stă furca ruginită ce ți-a știrbit copilăria

 

moarte

born slippy sau deșteaptă-te române?

 

viziunile celor zece mii de groupies ale lui arsenie boca

sau bocetele isterice de lângă moaștele cuvioasei parascheva?

 

moarte

ce vină au cei care nu pricep cuvântul împărăției

atâta timp cât nimeni nu li-l explică?

 

moarte

de ce în diversele ipostaze de viol actrițele joacă

impecabil?

și de ce s-a supărat când am întrebat-o?

 

să fim sinceri: cine se mai gândește c-o să apuce

zilele binecuvântate ale pensiei?

 

moarte

dacă hristos a suferit câteva ore pentru păcatele

întregii omeniri

de ce vecinul de la opt e nevoit să suporte o veșnicie

de cazne doar pentru capriciile și năravurile sale?

 

moarte

de ce a contempla la tine nu mai e atât de înfricoșător

când omul decide să-și ieie zilele

de parcă însuși cerul s-ar da îndărăt în jocul lui

de intimidare?

 

born slippy sau deșteaptă-te române?

 

și cu noi cei care am îndurat destule

cum rămâne?

 

moarte

când hidoșenia nădușită din tramvaiele duminicale

se descompune în fiecare stație

ca s-ajungă din rațiuni penticostal-baptiste

ortodoxe greco și romano-catolice

la biserică...

 

moarte

când la întoarcere se opresc la pizzeria preferată

și își comandă cu conștiința împăcată

sub privirile bleojdite ale celor ce n-au avut șansa

să fie liberi nici astăzi

câte-o porție

 

pauzele scurte și schimburile de noapte ale takatelor

cizmele de gumă ale spălătorilor auto

salopetele murdare și palmele crăpate de var ale

zilierilor de pe șantiere

 

compotul de vișine vărsat pe vestele croșetate

de bunicuțele din centrul de îngrijire pentru persoane

senescente ce sughiță din când în când

peste drum de cimitirul pomenirea

deși nimeni nu pomenește de ele

 

born slippy sau deșteaptă-te române?

 

moarte

și cu noi cei cărora nu ni s-a dat să alegem

cum rămâne?

 

că de vom avea credință și de-i vom spune

muntelui acestuia ridică-te și aruncă-te în mare

va fi o alunecare de teren ce va declanșa un

megatsunami

și se vor face cele de pe urmă mai rele

decât cele dintâi

 

moarte

prietenul meu e iar pe stradă

țepuit de ultimul salar

 

iar garsoniera mea e prea mică.


luni, 7 noiembrie 2016

23 Sfârșitul este aproape (continuare)


voios. îmi ridic avansul

la serviciu moace noi

spectrele polare de-afară mă trimiteau înapoi în bârlog

ploua mărunt. urinam des

 

o linguriță de miere de salcâm pe stomacul gol

și un ceai din coji de ceapă ce medita la zahăr

am executat poruncile: „o să-ți treacă ai să vezi”

dac-ar ști de câte ori am auzit vorba asta...

 

unii au examene la universitate

eu am un complex de neliniști ce mă privește

fioros în ochi:

am mâncat carne am băut sucuri acidulate

m-am culcat târziu și m-am trezit buimac

probabil că de-acolo mi se trage

 

e complicat...   să te împaci cu monotonia

e complicat și să vrei

dar cine spune că-i musai s-o faci?

 

blisterul cu anxiolitice de pe noptieră

e doar blisterul cu anxiolitice

(ce va fi ridicat) de pe noptieră

 

hotărăsc să nu mă mai uit la televizor

nu vreau să văd filme cu și despre un cineva care

și-a trăit viața       a făcut și a dres

 

eu am viața mea filmul meu

pe mine cine mă vizionează? cine-mi va întocmi sinopsisul?

cine m-aplaudă? cine mă huiduie?

cine o să mă nominalizeze la premiul trâmbița de platină

de la sfârșitul lumii?

 

n-am chef să mă culc dar sunt nevoit ...din nou la serviciu

dacă munca îl determină pe om să nu-și mai dorească ziua

de mâine

eliminați-o cât mai repede

 

 

 

 

în loc de rugăciunea vesperală un fragment

din Fenomenul Pitești

mă întreb dacă HRISTOS n-a fost șantajat

ca să se întrupeze

 

simt că mă părăsește nădejdea cu pași uriași

ce înghit kilometri întregi de bune voințe

 

mă paște gândul să mai cer un concediu medical

ce-o să-i comunic doamnei doctor

sunt iarăși melancolic!?

 

aflu că ieri a fost ziua mea de naștere

și mă bucur

după ce descoperi c-ai schimbat deja prefixul

te obișnuiești mai ușor cu ideea.