joi, 18 februarie 2016

3. Mioara se roagă


Genunchi palme tălpi în combinezon și batic

de fistic mioara se arcuiește-n mătănii

Reverențe ale unei țeste cu plete-n spic un fel de

cometă năprasnică pe care

corpul toropit o va urmări peste mări și țări

până ce se va opri deasupra unui lan de mohor

unde o sperietoare de ciori asudată la subsuori

îi va face cu ochiul își va sălta pălăria  

zicându-i să fie atentă la ecranul tv încadrat pe perete

de-un ștergar șanjant țesut din moși-strămoși

la capete cu busuioc și frunze de dafin

din spatele căruia un râgâit hotărât de bormașină

se făcu auzit succedat de-un burghiu ce perforă

fuzelajul încăperii lăsând-o mască

în timp ce-l privea cu pupilele cât nasturii prin cavitatea

sfărâmicioasă pe vecinul mitică ce-i spuse

cu gura-ntr-acolo că s-a gândit să-i tragă și ei un cablu

sau chiar două

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu