sâmbătă, 29 noiembrie 2014

(5) Adesea mă gândesc la moarte


ca la un coșmar recent:

 

unul dintre autorii mei preferați îmi dăduse întâlnire

ca să-mi citească în premieră din manuscrisele râvnite de o

editură notorie

dorind nu-ș’ ce sugestii sfaturi... sau plănuia să testeze

piața: oare cum reacționez la noile tendințe în materie

de perfecțiune prozaică

 

și – turnură imprevizibilă – transformându-se în propria lui

soție

bălaie dolofană cu fese pretențioase ce-mi reproșau că nu

fac bine ce fac

 

M-am trezit înainte de finish cenzurat de subconștient

uitând cele spuse de bietul autor care se străduise

să-mi explice ca și cum eu n-aș fi priceput ce-i ieșea

pe gură

 

Nu-i suficient de experimentat să recunoască o moacă

adulterină

Încă mai avea dubii...

 

Fără scuze din partea mea bătrâne

Nu-s io de vină

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu