În mai puțin de o
oră am ajuns în locul stabilit am sunat-o
după cum ne fusese
înțelegerea a coborât purta un tricou
cu țesătură rară
peste o pereche de sâni perfecți
și-un blug strâns
pe coapse... elastic
Hai după mine!
Am urmat-o treaptă
cu treaptă privindu-i formele
A deschis ușa m-am
descălțat și politicos ca niciodată
am întrebat-o unde-i
baia
După colț
Am deschis ușa...
robinetul. Când m-am întors ea stătea
pe un pat zmeuriu
cearșaf zmeuriu... noptiere zmeurii...
încadrate de un
tapet stacojiu ce-mi dădu senzația
că voi pătrunde într-o
enormă cavernă de carne catifelată
Mirosul – Bețișoare
parfumate
Inima –
Tahicardie
Transpirație – Încă
nu
Frică – O micuță ezitare
Cu capu’ nainte...
fie ce-o fi!
M-am dezbrăcat și-am
lăsat-o să facă ceea ce învățată de
Mama Natură nici
nu bănuiam – cu ștremeleagul mozolit
cu ardoare urlând
ca de final de partidă – și anume
snaga
scriitoricească
Din vibrația afecțiunii
reciproce care atinge sporadic luciul
indiferenței s-a
declanșat dorința de a-i cerși un petic de hârtie
și-un pix
N-a fost de-ajuns
am cerut câteva coli fata nu știa ce se
întâmplă. Dar atâta
timp cât aveam să-i plătesc pentru tratație
m-a lăsat să-mi
fac damblaua
În zilele noastre judeca ea probabil
pe unii îi excită scrisul
La plecare i-am
mulțumit... ea mi-a spus că e disponibilă
oricând
Nici n-am realizat
când am ajuns pe trotuar
În sfârșit ceva autentic...! mergând sprinten visător la
steaua-mi literară
cu foile-n mână mă pomenesc cu o fostă
colegă... una pe
care n-ar fi trebuit să... ca să aflu că între
mine și dânsa se întinde un hău peste care doar o dragoste
onestă poate face
punte... granița fusese hotărâtă...
Însă eu stăruiam în
ascuns și degeaba încercam să o evit
repetând ca pe un
laitmotiv Vanitas vanitatum!
Rezultat pozitiv
ioc
M-am convins când
mi-a revenit damblaua
(dar de data asta
în sens invers) și-am început să rup fiecare
pagină...
Dâra se întindea
cu mici întreruperi până la stația...
unde adâncit în
tristețe am hotărât să nu mă mai aventurez...
și (mai important)
să nu mai notez toate fleacurile
Însă n-am
putut... Când vine vine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu