marți, 24 noiembrie 2015

Aniversară ’93


Era toamnă mă-ntorceam de la țară

fusese un sfârșit de săptămână incredibil

 

Prin părul nepieptănat aveam fire răzlețe de fân

Mâncasem copios înainte de plecare asfințitul era splendid

Aveam 9 ani... în curând urma să împlinesc 10

 

Când am intrat descălțându-mă în sufrageria modest mobilată

a apartamentului am văzut-o că vine să mă întâmpine

În mână ținea o coală ilizibilă pe care mi-o flutură prin față

 

Mi-a luat câteva secunde ca să m-adun după jetul de aer

rece cu care mă împroșcase și să mă dumiresc ce era cu

acea filă ruptă din caietul meu de ciorne

 

Cu două zile înainte încă-n febra pregătirii pentru

minivacanța câmpenească m-am desprins din panoplia

de plăsmuiri referitoare la atmosfera rurală în care aveam

să mă desfăt

și mi-am așternut urările vulgare adresate unei puștoaice

de care mă lega mai mult o animozitate decât un amor

Nu era așa dar n-am priceput și i-am redactat o misivă

iar sub epilogul injuriilor elaborate cu tot dichisul

mi-am trecut numele cu majuscule

ANDREI CARE ȚI-O (punct punct punct)

 

Luni de zile după aflarea grozăviei n-am mai mers la țară

de teamă c-o să fiu interogat de rude cu ochii ațintiți spre

mine și apoi între ei – bile de plumb pe rigla gradată a unui

cântar de persoane

ce a fost cu răvașul acela și cum de-a ajuns pe masa la

care-mi făceam temele?

căci acolo îl scrisesem – veritabil poet național

deși n-am recunoscut că am compus așa ceva

 

În consecință sărbătoarea a trecut neobservată

Doar soră-mea n-a ignorat complet evenimentul

Mi-a cumpărat un maculator și-n efortul de a-și stăpâni

râsul mi-a zis: Ia mă pulică! Să ai pe ce să-ți notezi

declarațiile de iubire

 

Mai păstrez albumul și ori de câte ori mă îndrăgostesc

îl frunzăresc în amintirea tortului ratat

 

Acum nu mai jignesc pe nimeni îmi iau singur prăjituri

Cât despre gagici... ziarele au câte-o rubrică

dedicată anunțurilor matrimoniale gen Mariana ochi verzi

Senzații tari

 

Partea nasoală a fost că textele mi-au fost cenzurate

Partea faină... toți băieții au știut că-s slobod la gură

recunoscându-mi astfel talentul

 

Binențeles că m-am umflat în pene și-am comis-o

din nou. Numai că de data asta a fost invers

Mama a fost cea care mi-a luat apărarea

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu