Deşi zilele

în care mă duc sunt aceleași cu cele în care mă întorc

iată că azi nu m-a găsit...

așa ceva nu s-a auzit la noi pe stradă și drept urmare

a început să sune-n stânga și-n dreapta

de m-am dezmeticit ...eram înconjurat de niște inși

asemănători

într-o tavernă ce plesnea din cauza îmbrățișărilor

brâncă la brâncă...  șold la șold...

fredonând trezirea la adevăr de peste nici zece secunde

din momentul în care unul ca mine își descătușă fleanca

și scoase pe lângă sunetul unui copac doborât

un damf sulfuros de vodcă tutun și borș

prăvălind ușa cu piciorul

în pas de defilare pe străzile ce semănau între ele

luând chipul celor învingători pentru că urma să fim medaliați

cu aur la balcaniada falocratică de anul acesta

cântam și ne rezemam de câte-un pom

până când din naltul senin al cerului un glas hotărât m-a strigat

pe nume

și atunci mi-am amintit că-mi uitasem bricheta cineva s-a oferit

să-mi potriveasc’ o cinzeacă

...la o aruncătură de băț distanță de vocea care-mi repeta să urc

mai repede-n casă

întreruptă de scurtele și desele mele intervenții lămuritoare

că nu-i casă bre   e apartament cu două camere