sâmbătă, 17 noiembrie 2018

Vernisaje native
















(6)


Fetele nu poartă sutien și nu bagă de seamă cât de frumos

Li se zbat țâțele sub tricou

─ Lavinia!... Pasează!

Mingea îl lovește pe Mihai direct în coaie 

─ Ooo! A prins vulpea rană?

Romică îi explică că tre’ să sară pe călcâie

─ A prins mă-ta...

Și se oprește observându-l pe tovarășul „Usturoi”

 

Un licăr ciudat îi inundă ochii – ieșise și el din Comunism

Acolo toți trăgeau la măsea iernile erau grele

Lemne pentru foc tot mai rare carne insuficientă pe rafturile

Alimentarelor 

Fără pile la Măcelărie... neamuri la Cooperativa Forestieră

Se prăpădeau de frig și delirau de inaniție încropind elogii

Bravului Conducător  

 

Dar fostul membru de partid e băiat realist

Vișinată de Plopana in corpore sano

Cu fluierul în gură dă drumul la meci

Suntem iară fericiți

 

Vreau să-l ajut pe Terinte și mă-ntind prea tare

Pantalonii pocnesc

Ghiozdanul face minuni. Scot bluza... mi-o leg la brâu

 

Cei dintr-a X-a au ore de Sculptură

Bocănind din ciocănele & dălți metamorfozează bușteni

De molid. La final îi alintă cu fâșii uzate de șmirghel

Zgomotul lor tropăitul nostru vocalizele sălilor de muzică

Ș-un bust de copil cu pleoape cusute

Amintind de Supliciul lui Brâncuși

 

Pe calcanul zgrunțuros al liceului umbre sinuoase

Se deplasează transpirând la subsuori

Spre pubertate.



(Foto © flickr.com, Miguel Herranz)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu