Crâșma plesnea de ființe stranii: babe știrbe,
fete cu minijup, studente la Chimie, moșnegi sosiți de la câmp și tinerii bărbați
în devenire, toți de-ai locului, deprinși și cu mușcatul halbei de bere, nu
doar cu băutul ei.
Stăteau în picioare. Babetele sporovăiau despre
mâncarea pe care ar vrea s-o facă, dar nu mai știau din ce anume, că jegul de
la gâtul cămășilor iese doar la-nmuiat, că a bătut grindina și s-au speriat
găinile și nu mai ouă, că poștașul s-a-mbătat și iarași a-ntârziat pensia, că nepoții
o să vină în vichend, că-s singure,
uitate de lume, legate de bărbații lor, neputincioși în lupta cu rachiul de
mere.
Studentele ies din local. Moșnegii aruncă zarurile
în cutia de table, mai mută o tură de la H 1 ca să n-o mănânce calul de la G 3.
Au timp și pentru șah – românu-i răbdător. Un pahar pe gâtul prăfuit și sunt
gata de luptă. Pământul s-a uscat. Ei și-au tocit sapele. Mâine vor apela la un
tractorist.
Se-aude muzica. O trupă de rock alternativ își mișcă
instrumentele. Sunt patru băieți și sună excelent, mult prea bine pentru un sat
cu ulițe peticite și bălegar proaspăt luminat de stele. Rapid și armonios. Dau
din cap, se bâțâie, se-aruncă spre punk rock. Becul de deasupra scenei
improvizate din lemne și paie se aprinde și se stinge de parcă ar fi fost
furtună. Cineva filmează cu o cameră HD. Țăranii își văd de discuțiile lor politice.
Încep cu președintele țării și continuă pân’ ce-ajung la dom’ primar, la popa ăl nou de la oraș și la femeia de serviciu
de la Dispensar – aflat în renovările de vară-toamnă. Toți își bătuseră
nevestele cu o seară-n urmă, ș-amu beau de necaz.
Băieții cântau mai departe, cântau mai departe,
cântau... Becul blițuia din întrerupător, mișcat de pruncul nelegitim al
barmaniței.
Din local dispărură și flăcăii. O tuliseră după gagici,
deși nu primiseră nimic din partea lor. Da’ asta n-are nicio importanță.
La final – când solistul își plecă fruntea în fața
microfonului stropit cu salivă – unul din comesenii șahiști, cu doi incisivi
lipsă și c-o barbă de-o săptămână, se întoarse spre scenă, ridică mâna dreaptă și
zise: „Bish, bish! Bish, băi! Bish!”
