Stau în cameră
să-ncui
timpul trist al
nimănui
Lung trântit
pe-un colț de sofă
tai în carne ca-ntr-o
stofă
Și mă plimb cu
ele vorbe
exercițiu jucăuș
pentr-o lume și o
minte
cu căluș
Fi’n’că-mi place că apare-n pripă
o plăcere ce
m-adună din risipă
ce c-un deget tulburându-mi
apa
vrea să-mi salte
iar supapa
și cu suflu
vălurind nectarul
(care stă pe
plită)
vrea să-mi sară
iar muștarul
(Vezi! irumpe
într-o clipă)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu