în copilărie am avut parte de pocnitori și injectoare
printr-a șaptea știam deja să sărut
în clasa a noua am explodat de câteva ori
ultimii doi ani de liceu la sportiv – dușuri colective
după antrenament
îi scrisesem o declarație de iubire profesoarei abia ieșite
de pe băncile universității
m-a luat la refec întrerupând anunțarea notelor
dar i-au sticlit ochii când mi-a zis la absolvire
că am condei. îmi dăduse 9 pe lucrarea de control
p-ormă s-au succedat facultatea masteratul serviciul...
de la sate adunate și-n goană după sulă
când să-mi găsesc timp de-nsurat?
când să mai compun?
treizeci de ani e o vârstă potrivită pentru îndoieli
și spaime
ce să-i spun unui puștan de-a doișpea care mă-ntreabă
dacă i-am citit poeziile calchiate după alecsandri?
are și el imunitatea scăzută microbul amoreic și păsărica
ciufută au săpat adânc în solul cognitiv și nu-i de glumă
îmi conectez neuronii și ticluiesc o scuză comună
P. S. știind că de
vină este o (altă) duduie de limba
și
literatura română
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu