marți, 13 septembrie 2016

Pe scurt


în copilărie am avut parte de pocnitori și injectoare

printr-a șaptea știam deja să sărut

în clasa a noua am explodat de câteva ori

ultimii doi ani de liceu la sportiv – dușuri colective

după antrenament

 

îi scrisesem o declarație de iubire profesoarei abia ieșite

de pe băncile universității

m-a luat la refec întrerupând anunțarea notelor

dar i-au sticlit ochii când mi-a zis la absolvire

că am condei. îmi dăduse 9 pe lucrarea de control

 

p-ormă s-au succedat facultatea masteratul serviciul...

de la sate adunate și-n goană după sulă

când să-mi găsesc timp de-nsurat?

când să mai compun?

 

treizeci de ani e o vârstă potrivită pentru îndoieli

și spaime

 

ce să-i spun unui puștan de-a doișpea care mă-ntreabă

dacă i-am citit poeziile calchiate după alecsandri?

are și el imunitatea scăzută microbul amoreic și păsărica

ciufută au săpat adânc în solul cognitiv și nu-i de glumă

 

îmi conectez neuronii și ticluiesc o scuză comună

 

 

P. S.   știind că de vină este o (altă) duduie de limba

          și literatura română


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu