luni, 11 iulie 2022

Ioan Coroamă - „Colectiva” (OMG, 2022)


Citindu-i versurile, după o după-amiază pierdută în încercarea eșuată de a mă odihni, am impresia că am pășit pe lespedea încinsă a oracolului din Delphi și, luat în primire de izul oleandrului ofilit, mi se oferă spre lectură un manuscris uncial grecesc. Sunt plimbat dintr-o stare de suspans într-una voit romanțioasă, debusolat ori de câte ori intenționez să pun punctul pe i, în tentativa de a-mi calma dorința depistării unui sens rațional în tot acest cosmos „logocentric”: „...poate nu există univers, ci doar/macro-sisteme/și micro-sisteme cu vase comunicante și tot felul/de colective” – p. 38.

Un poem gnomic considerabil, ce face caz de problemele spiritual-ambientale cu care se confruntă adepții declarați ai ecologismului new age-ist, ideologizând redundant ethosul epico-liric al corpusului de avertismente (post)umaniste:

„îmi întorc palmele când vreau să contaminez/exteriorul/cu energia optimismului de interior” (p. 17),

„vreau să construim fericire/și pentru cei din casele de copii/și pentru cei din uzinele dezafectate/și pentru cei înfometați din stradă/și pentru cei suferinzi din spitale” (p. 23),

„nu vreau să dau banii pe stații de epurare/forăm pentru sprijin comun/.../nu vreau să dau bani pe betoane/când am nevoie de pâine” (p. 35),

„aș vrea o căutare cu folos, nu pompe/de-nlăturare a faunei acvatice/.../uităm că din pământ venim/sunt gata să forez pentru pământ” (p. 36),

„...văzând prin/celelalte trupuri cum permafrostul/se risipește în trilioane de particule” (p. 43),

„cei atinși de copaci vor fi salvați” (p. 46).

 

hybrid things & processes II: circular

causality (hyper-diastic)

 

 

ești:

petala

minimă : rizom

dintr-un : rizom.

un mediu hibridat

cu petala medie

dintr-un minimum: rizom

dintr-un: rizom

ca o respirație

medie:

transmisă.

o trăsătură:

intensivă

începe deodată

să lucreze

pentru ea

însăși.

o percepție:

halucinatorie.

o sinestezie:

perversă.

un joc

de imagini

se desprinde.

mutația este

pusă

la îndoială.             (pp. 69-70)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu