Văzut
ce contează
ca pe-un cal surd
ce mai şi şchiopătează
Ai tăi colegi
un pachet de kent
ştiai de mine
şi m-ai respins impertinent
Cu rubedenii
și-ale tale
un vechi pian
doar în chilot şi-n sandale
salon ticsit
ei – haimanale
Am dat târcoale
ne încăpea
............................................
ceva tot nu rima iubita mea
Era lumină-n ultima-ncăpere
cocheta făbricuţă a ceștilor târzii
ca-n filme... ușa scării
să vii
O umbră se plimba pe geam
o alta se lipi de ea cu tâlc
balauri şi dihănii
să le-arunc
Dar am luat decizia ’ţeleaptă
să plec şi să nu mă mai întorc
scuipând
acelui bloc
că poate va
cădea
nițel
noroc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu