luni, 22 decembrie 2014

(6) [Din balconul meu de cleştar…]


...privesc lumea în față și cuget că ar fi mai bine să merg

în dormitor unde am să ridic mâinile înspre cerul metalic al

acestei zile de decembrie am să apropii indecșii și policarii

sub forma unei inimioare

cum fac mai toate „vedetele” mediatizate din zilele noastre

 

pe care mijlociul o s-o pătrundă de mai multe ori ieșind și

intrând în ea ca-n brânză

că poate așa mă voi uni cu divinul iar inima de carne va fi

în stare să iubească mai abitir... mai intens... mai eficient...

voi putea să iert imediat dușmăniile unora să accept ca firești

prostiile altora și să nu mă mai enervez atât de repede

aidoma nevrozaților care omit să-și ia tratamentul. Așadar să

fiu de treabă să fiu simpatic chiar dacă nu voi putea scăpa de

penibilul situațional al afișării unei găoaze prin palmele-mi

unite oarecum fantezist

de parcă aș privi ajutat de ea la cer iar cerul mi-ar răspunde

pe măsură și aș rămâne – suflet născut din hazard

al nimănui

pierdut cu privirea între crengile scheletice ale teiului

din spatele șirului de blocuri  

cu o mică inimă albastră în dreptul ochilor

sperând că va veni cineva și o va străpunge cu un deget

 

Umblă toți cu zambilica-n palme de zici că-s florărese

Poți să le cumperi pe toate


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu