Omul străzii

era cu puțin sub zero grade și s-a făcut întuneric

pășeam încordat pe trotuarul sticlos cu sabia gerului

înfiptă-n mine până-n plăsele

pe marginea străzii printre mușuroaiele de zăpadă ce

astupaseră în întregime rigolele     taxiurile încălzite

cu motoarele torcând își fumau somnul de seară

în așteptarea clienților

 

pe aleea bușteni la cotitura pieței am dat de silueta măruntă

a unui băștinaș ce stătea     strâmbat de frig și de neputințe

pe un scaun cu rotile. aproape viu cum părea nu se deosebea

de peisajul static al cartierului

 

ghemuit cu mâinile bocnă dârdâindu-i la piept lăsa impresia

că nu-i cu nimic mai mult decât un manechin de testare

utilizat deja pe un jilț electric: tremura din toate încheieturile

 

știam că sună stupid dar l-am întrebat dacă era de-acord

să meargă la căldură

putea să nu-i convină și cu ochii mijiți ca dintr-o piftie să-și

ruleze coșmarul și să nu m-audă. răspunsul a fost afirmativ

așa c-am telefonat la urgențe: nume prenume prezentarea

cazului în zece minute... speranța că se vor grăbi

epifania celor doi voluntari de pe ambulanță și a unui șofer

cu mănuși de nitril   dificila sarcină de a-l sui în dubă

până la urmă tot per pédes ținând strâns de mânerele roase

ale scaunului cu rotile

 

poarta groasă a spitalului municipal se deschise:

eu și el intrarăm primii

salvarea în spatele nostru

 

pe ușa camerei de gardă ieși o cucoană balșoaie

cearcăne grele halat alb descheiat pantalon bleu din tercot

talie înaltă ...se îndreptă spre noi cu pași repezi

 

 ̶  acesta e?

 

 ̶  acesta

 

îi luă tensiunea ceru un pahar cu apă îl întrebă dacă este

flămând iar după încheierea procedurilor îmi atrase atenția

că instituția medicală nu-i adăpost de noapte că ar fi un haos

total dacă lumea ar confunda spitalul cu serviciul de ajutor

social că situația de față mai treacă-meargă „însă data viitoare

să nu-i aduceți aici” fiindcă nu asta e meseria doctorilor

că li se-ntâmplă în fiecare iarnă... nu că le-ar fi vrut răul

„dar așa este”

 

am plecat: sabia gerului... dalbul cerului... coloana de taxiuri

mai lungă   locul în care stătuse pavat cu omăt

nu mi-am dat seama c-a nins   el habar n-avea că se apropia

crăciunul  

 

posibil să nu fi primit pătura cu care să-și învelească cioturile

pentru el nu va mai fi o data viitoare