duminică, 14 februarie 2016

Înecăcioasă privelişte


Nea Stelică se stinge de bătrânețe

Consoarta îi ține lumânarea de parafină la piept

Plafonul se întunecă

 

Când au sosit nemții în sat el era cu vitele. Și a stat

acolo nopțile             ...s-a întors după o săptămână

 

Lingura de aluminiu uitată în farfurie acrise ciorba

Maică-sa își înțolise geamlâcul de la pridvor ca să n-o vadă

că plânge...

 

Cei de pe salvare au zis că-i cedase inima. Cică n-a ținut

cont de dietă

Alcoolul își spusese cuvântul. Doar că ei n-au văzut cum

își parcase mașina la bordură

nici n-au simțit aroma particulară a vinului de cramă ce

înmiresmase palierul

făcând ca bobocii din glastre să înflorească

 

La școală scriau și pe copertele caietelor. Se vede că regimul

de după război avea nevoie de oameni cu memorie bună

 

Cuvintele aveau altă greutate

 

„Emușika   ăștia-ți cer să le spui ce crezi dar regula obligatorie

e să ai mare grijă ce scoți pe gură

pentru că nu cele ce intră ci alea care ies îl pot arunca pe om în

beciul Miliției”

 

Bărbați și femei vin și pleacă dându-i salutul sau sărutarea

de pe urmă   uitând să-și șteargă picioarele

...nevastă-sa jelind la căpătâi rugându-mă să n-aprind lumina

 

și thrillerul ce-mi amintește de ziua-n care a fost purtat pe

brațele dificile ale fiilor săi



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu