Parastas

Nu. Bunicul meu n-a murit

În aceeaşi săptămână el a venit

în curtea bisericii

şi-a cerut iertare pentru întârziere

ne-a servit cu colivă

a oferit fiecăruia un pahar cu vin

şi apoi ne-a invitat pe toţi la masă

A stat cu noi până ce ultimul comesean a zis

bodaprosti Dumnezeu ’te ierte

și p-ormă a plecat să se odihnească-n ceruri

promiţându-ne prin vocea plânsă a bunicii

c-o să mai vie şi peste trei luni

asta dacă nu-l vom uita pân-atunci