Mioara privește cum unul dintre feciori
trage la măseaua tatălui său
și un altul vine să-l vândă pentr-un blid de linte
legându-se prin jurăminte de piciorul mesei
din sufragerie că el niciodată și-n vecii vecilor
n-o să calce pe urmele de ciocolată
ale lichiorului din zahăr de malț
și hebdomadarele ce stau s-alunece de pe vitrina
în care bibelouri-bibelouri așezate cu fața la ea
asemenea fetelor din satul ei natal în spatele
pereților de sticlă groasă din cartierul roșu
în zilele noastre al amsterdamului
fac ochii mici și gura mare
și sfeșnicul de porțelan cu două brațe turnate
și-un al treilea purtat pe umăr
de către-un miniandrogin cu zâmbet demonic
un fel de surâs francmasonic
ce păzise cu ajutorul dinților un grai macaronic
ce nu doar că-i iese pe gură acum
un balon din gumă de mestecat
ci se și-nalță la cerurile cu neoane verzi
face poc! când nu se așteaptă nimeni
și se golește de importanța din ochii celorlalți
sunând a destul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu