lovelele zboară minunile aterizează
se ivește una la
orizont
își saltă șapca de
pe frunte și își mișcă genele rimelate
prin difuzorul LG-ului cu clapetă un
amic mă pistonează
să particip mâine
contra cost la plantat de butuci de viță de vie
soiuri peninsulare
(și ce nu săvârșește
valahul pentru gloria vinului?)
următoarea zi se
transformă-n poimâine
iar poimâine în mai
mult decât mi-aș fi dorit de la viață
am 150 de lei în
buzunar
și nu mă gândesc
prea tare la ce gust or fi având hamburgerii
de pe unirii
vrea să plece în
italia. zice că acolo iubirea-i la liber
că-s o grămadă de
biciclete bărbați supli și cucoane tatuate
pe bulane
că spaghete mai
delicioase ca la ei n-ai să mănânci
în altă parte
cu toții vor pleca
mai devreme sau mai târziu
iar n-am să știu încotro
s-o apuc
oricum nu-mi puneam
mari speranțe în el
deși dă bine să
scrii că tragi nădejde în ceea ce...
și întrucât e
necesar să-mi schimb buletinul sau cartea
de identitate cum
s-o fi numind
cu atât mai mult
se va lămuri – îmi șoptește
la ureche sfântul pantelimon
de muncă nu scapă
nimeni
mă sâcâie orice
sunet. până și vocea mea
au apărut căderile
de tensiune regretele... abulie pesemne
o statuie-n plus în
părculeț
un guguștiuc pe bustul
elenei ghiba-birta
așezat cu pieptul
pe creștet
nimănui nu pare să-i
pese
nu văd de ce aș fi
o excepție.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu