proaspăt
mutat la casă nouă
niște amici îmi fac o vizită ordinară
câteva sticle cu pepsi cești de cafea și un meci la teveu
suricate curioase de proprietățile nutritive ale
croampelor
de pe aragazul tras în folie de aluminiu
vrând-nevrând ajungem să discutăm despre „gospodine”
oaspeții – majoritatea FRAȚI ÎN DOMNUL – mă irită cu
nu ești pe
calea cea bună
te gândești
numai la sex când vine vorba de relații
asta după ce-am făcut o aluzie ce-și avea cântecul ei
fredonat și de tovarășii de dialog
la una dintre fetele ce urmau să ni se alăture
firoscoși
cineaști dați naibii și preștiința lor
cam prea
divină
simțindu-mă restant le spun că și lor tot acolo le stă
și le-a stat capul înainte și după ce-au hotărât
să se unească într-un-singur-trup
că nu degeaba acum fac slalom printre sugari și preșcolari
când trec dintr-o odaie într-alta
și își mușcă degetele așteptându-și rândul la toaletă
dar pentru că mi-s simpatici iar eu un băiat fin
consider că-i mai adecvat să le istorisesc o peripeție
menită să le-ntărească convingerile ușor de excitat
și le-o zic pe aia cu florica
mai mare decât mine cu zece ani. nou-venită în arad
și cât de greu am dat de ea și cum m-am lăsat inițiat în
frământările oltenești ale posteriorului ei cu anevoie
de analizat
până ce prin buretele gros al saltelei după un vai!
și-un alt vai!
cu gleznele încătușate la spate a reușit să strecoare
un salvator pune
ulei dacă ai
ceea ce am și făcut și fac în clipa de față
când în văzul tuturor îmi miruiesc cartofii
cu două măsuri din același untdelemn
de la bunica
apare sora zglobie după care îmi curg ochii
precum pe marginile tigăii cu teflon oloiul
la timp ca să-mi audă ultimele cuvinte și să roșească
un procedeu
des întâlnit în cinematografia timpurie
ar fi precizat CTP-ul
poate că sfârșitul nu-i chiar atât de aproape
pe cât credeam c-o să fie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu