marți, 30 august 2016

9 Sfârșitul este aproape (continuare)

 

 

cel mai tare mă tem de bătrânețe        nu de moarte

pentru că senectutea e o curvă ce-ți ordonă să achiți

mai întâi     orbește

după ce-am să mor nu mai contează cui și cu cât

i-am rămas dator

treaba cu doamne-doamne o să se ajusteze

n-are decât să mă instaleze operator de linie în trei schimburi

într-o takată a infernului și după ce-mi voi fi recuperat

creanțele

să-mi închirieze o stanță cu balcon de cleștar

la o pensiune de cinci stele în cel de-al 12-lea etaj al raiului

dacă s-a lăudat atâta prin evanghelii că se duce

să ni le pregătească

 

(lipsit de înțelepciunea șarpelui am pus botul)

 

e urât când te ramolești

îți schimbi cămășile mai rar uiți numele de familie ale

prietenilor și ții minte scadența fiecărei facturi de utilități

și prețurile produselor la reducere de pe rafturile explorate

îndelung ale supermarketurilor

devii sensibil la lumină comentezi când te uiți la televizor

exteriorizezi dinainte ce se va întâmpla sau ce-ar putea

să se-ntâmple

râzi pe-nfundate te văicărești zgomotos

ceri enorm oferi puțin

și cauți să-i atragi pe cât mai mulți în jocul tău pervers

în păienjenișul din care nu mai poți scăpa ca la tinerețe

nimeni nu te sprijină...

 

alaltăieri am surprins-o pe mama pălăvrăgind cu personajele

unui film serial – o producție americană a anilor ’80

cum toate filmele de aici sunt dublate în italiană

mi s-a părut un gest firesc din partea ei

m-am speriat degeaba

 

ce-o să fac când va pleca și va lăsa în locul ei o siberie

de sunete stridente ce vor reuși să se unească

și-apoi să nască în mine?

 

simt că-i suficient pentru seara asta

consemnez întrebarea în caiet. o s-o deslușesc în vis

iar de-oi muri înainte să mă scol

vă rog să-mi ardeți paginile

refuz să fiu scos dator pentru niște explicații



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu