marți, 7 martie 2017

Jurnal de idei (theo)logice 2006-2009

7.

Luați, mâncați... și nu ocultați. Sau despre obiceiul unora de a-și aprinde lumânările înainte de a se împărtăși cu sângele și carnea Mântuitorului.

 

N-am găsit în scrierile Sfinților Părinți vreo referire la posibila legătură ontologică între feștilele arzânde ale credincioșilor și Sfânta Cuminecătură. Nici n-ar avea cum să existe o relație de (inter)dependență între două lucruri total opuse. Pe de o parte cilindrul de ceară, de parafină, de stearină sau de spermanțet, și pe de altă parte corpul dătător de viață al lui Iisus Hristos. Cum se poate ca Atoatecreatorul să depindă de un banal obiect de cult!?

Atât la Matei 26, 26, cât și la Marcu 14, 22 Iisus le zice apostolilor: „Luați, [mâncați – lipsește la Marcu], acesta este corpul meu”. Nicidecum: Aprindeți- lumânările... șapoi luați, mâncați... De aceea în unele țări considerate mai ortodoxe (pentru c-au priceput, pe lângă alte chestii, și acest fapt), practica aceasta este inexistentă.

E drept că simbolistica creștinismului, asemenea altor religii, dispune de anumite elemente ce definesc, mai mult sau mai puțin, ideea de lumină, și se știe că-n primele secole creștine, din rațiuni funcționale, cei ce luau parte la liturghiile ce aveau loc „în ascuns” (de cele mai multe ori în catacombe), de teama autorităților intolerante față de noua religie, foloseau tot felul de dispozitive și obiecte pentru luminat, cu precădere lumânările. Dar toate astea n-au cum să impună regula obligatorie de a ne împărtăși cu lumânarea la piept, de parcă am sta pe patul de moarte sau, și mai rău, în sicriu.

Înțeleg: trebuie să mori păcatului, ca să poți să guști din Hristos; ești un fel de cadavru ambulant (dacă se poate și orb) ce se îndreaptă spre combustibilul vieții, spre lumină; înainte de a te apropia de sfințitul potir, se cade să-ți aprinzi numaidecât sufletul; în caz că urmează să te cumineci, este necesar să arzi de dorul unirii cu Dumnezeu ș.a.m.d.

Atunci de ce persistă acest ritual insipid în biserica lui Iisus-Lumina Lumii? Reminiscențe păgâne? Superstiție? Tulburări obsesiv-compulsive? Prostie?

Unde mai pui că cei care administrează eparhiile și aprovizionează (cu vârf și-ndesat) pangarele bisericilor, câștigă sume frumușele de bani, profitând de ignoranța oamenilor. Solomonie?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu