marți, 2 octombrie 2018

Vernisaje native
















(4)


Venise acasă cu un cățel. L-am ținut o zi
A ros burete ce antifona ușa de la intrare
Ochișorii de zahăr... urechiușele și lăbuțele din lapte praf
Dizolvate-n cafeaua profesoarei de limbi străine
Mi-a zis să-l duc în spatele blocului
Soră-mea era la brutărie. Am coborât s-a apropiat o fetiță
El s-a gudurat eu cică uitasem robinetul deschis
Am urcat scările fredonând cântecul din reclama la Koukou
Roukou: bun și dul-ce / di-a-rie îți adu-ce

Când s-a întors au apucat-o pandaliile:
Că abandonează școala că se lasă înfiată de metaliști
A trântit franzela... greva foamei
A dat sfară în mahala: cine-l găsește primește o cutiuță
Cu drajeuri și-un fișic de mentosane

În noaptea aceea am visat mormane de pești îmbălați
Cu burți umflate și solzi de gips
Maidanezii dădeau târcoale tomberoanelor ce sufereau
De combustie spontană... băunau la lună
Minaretele Combinatului Chimic pufăiau amoniac
Vântul mângâia halda de steril
Eu alungam moliile incitate de craniul meu fosforescent
Bâiguind troparele unei învieri inexistente.


(Foto © flickr.com, jen.ben.)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu